
𝐋𝐞𝐬 𝟑 𝐚𝐧𝐬 𝐝𝐞 𝐓�
𝐋𝐞𝐬 𝟑 𝐚𝐧𝐬 𝐝𝐞 𝐓𝐞 𝐅𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐚𝐦𝐚𝐧𝐚𝐡𝐚 ! 🎂
En mars 2023, après trois années de fermeture consacrées à d’importants travaux de rénovation, Te Fare Iamanaha - Musée de Tahiti et des Îles a été rouvert au public.
🏛️Entièrement rénové, repensé et modernisé, il est aujourd’hui structuré autour d’un parcours immersif et pédagogique, au sein duquel sont mises en lumière la richesse, la diversité et la profondeur du patrimoine polynésien.
Depuis cette réouverture, 𝐩𝐥𝐮𝐬 𝐝𝐞 𝟏𝟖𝟖 𝟎𝟎𝟎 𝐯𝐢𝐬𝐢𝐭𝐞𝐮𝐫𝐬 𝐨𝐧𝐭 𝐞́𝐭𝐞́ 𝐚𝐜𝐜𝐮𝐞𝐢𝐥𝐥𝐢𝐬🌺, parmi lesquels des résidents, des visiteurs internationaux et des publics scolaires.
Au cours de ces trois dernières années, l’engagement en faveur de la transmission et de la valorisation du patrimoine polynésien a été maintenu et renforcé à travers la mise en œuvre d’expositions temporaires, de partenariats institutionnels, d’événements culturels ainsi que d’actions éducatives et extrascolaires.
Ajourd'hui, le développement du musée se poursuit avec la volonté de maintenir un lieu dédié à la rencontre, au partage et à la transmission avec une équipe engagée au quotidien.
----
𝐄 𝐭𝐨𝐫𝐮 𝐦𝐚𝐭𝐚𝐡𝐢𝐭𝐢 𝐭𝐨̄ 𝐭𝐞𝐢𝐞 𝐩𝐮̄ ‘𝐚̄𝐩𝐢̄ « 𝐓𝐞 𝐅𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐚𝐦𝐚𝐧𝐚𝐡𝐚 » !🎂
E toru matahiti i te ‘ōpanira’a-hia teie pū, nō tē patu i te tahi fare ‘āpī. ‘Ua ‘īritihia i te ‘āva’e māti 2023, i te mau manihini.
🏛️’Ia au i te mau arata’ira’a ‘eta’eta a te mau fare manaha nō te ara, ‘ua feruri māitehia i te tahi pū ‘āpī o te taunei. ‘Ua feruri-ato’a-hia i te tahi tāpura ha’api’ira’a, nō te ha’afaufa’a i te raura’a o te ‘ona ‘e te viruviru o te faufa’a tupuna mā’ohi.
Maoti teie ‘ōpuara’a, ‘ua ‘itehia mai i te tahi ‘ana’anataera’a. 𝐍𝐨̄ 𝐫𝐞𝐢𝐫𝐚, ‘𝐮𝐚 𝐭𝐚̄𝐩𝐮𝐫𝐚𝐡𝐢𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝟏𝟖𝟖 𝟎𝟎𝟎 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐡𝐢𝐧𝐢 🌺. I roto i teie nūmera, tē ‘itehia nei i te mau feiā nō Porinetia farāni, te mau ratere ‘e te mau tamari’i ha’api’ira’a.
I te roara’a o nā toru matahiti, ‘ua ha’afaufa’ahia ‘e ‘ua tāmau-noa-hia i te ha’apurara i te parau o te faufa’a tupuna, mā te fa’a’ohipa atu i te pū māta’ita’ira’a poto, ‘aore rā, i tē fa’a’ohipara’a i teie mau fa’aaura’a parau i rotopū i te mau fare manaha na te ara. Hau atu, e tāmau-noa-hia i te fa’ahanahana i teie mau oro’a ta’ere, ma te ‘āmui mai i te tahi atu mau tāpura ha’api’ira’a.
Teie mahana, tē tāmau-noa-ra te tā’āto’a o te mau rave ‘ohipa, i tē fa’ahotu i te mau fa’anahora’a huru rau i te fare manaha. Inaha, ‘ia riro noa teie vāhi, ‘ei farereira’a, ‘ei tāhō’ēra’a ‘e ‘ia ‘auhune noa te ta’ere mā’ohi.